Gazduire site-uri web nelimitata ca spatiu si trafic lunar la doar 15 eur / an. Inregistrare domenii .ro .com .net .org .info .biz .com.ro .org.ro la preturi preferentiale. Pentru oferta detaliata accesati site-ul BluePink

Pentru a opri muzica - click pe butonul din dreapta al mouse-ului şi debifaţi "PLAY"

Motto:

"Iubirea este ca o partidă de pescuit: un fir întins care dă să se rupă atunci când captura de la capătul firului se zbate agonic cu acele înfipte în inimă; mulinezi cu disperare, laşi piedica liberă, te forţezi din toate încheieturile, transpiri, picioarele-ţi tremură ca o piftie gelatinoasă, lupţi încrâncenat atunci când ripostează ca un cal sălbatic încălecat prima oară, dai fir liber, o oboseşti, dar ea se împotriveşte; ştie că apropierea de mal nu este-o salvare de la înnec, ci doar o închisoare pe viaţă prinsă-n inelul minciocului de-un pătimit pescar de suflete…"

Iulian Lorincz

Fir întins!

Un motto ce parcă-ţi aduce tristeţe... Deşi aşa pare, totuşi să nu uităm că pescuitul sportiv, ca şi iubirea, sunt minunate. Totul ţine de cum se termină... Ca şi în iubire, poţi fi tare dezamăgit. Însă dacă vrei să ai o reuşită la o partidă de pescuit, dacă-ţi doreşti să te simţi bine, începi prin a căuta locul potrivit, aşa cum în iubire cauţi omul potrivit. Aşa că, voi încerca în cele ce urmează să vă împărtăşesc câteva din locurile minunate unde eu sau prietenii mei am avut capturi frumoase şi ne-am simţit bine.

Ape de pescuit din judeţele: Bacău, Neamţ, Vâlcea precum şi câteva fotografii şi capturi din Spania	Solunar
	Pentru un solunar mai detaliat accesaţi www.solunarclock.com sau accesaţi Fishingreminder.com

Ape din judeţul Bacău:

Lacul Bacău II (Lacul Şerbăneşti): Este situat pe raza municipiului Bacău, pe cursul râului Bistriţa şi are o suprafaţă de 202 ha. O frumoasă galerie foto o găsiţi la adresa: Aici poţi pescui caras, ştiucă, biban, crap, şalau, roşioară, clean.
Lacul de Agrement Bacău: Aflat în jurul Insulei de Agrement din municipiul Bacău, adăpostea speciile de peşti: caras, crap, biban, şalău, ştiucă. Acum nu ştiu ce se mai poate prinde, pentru că lacul se colmatează pe zi ce trece, iar autorităţile nu iau nici-o măsură. Păcat, pentru că era una din oazele de linişte şi locul unde băcăuanii puteau evada pentru două ore înainte de apusul soarelui să dea la un peşte... Încă mai găseşti în fiecare zi pescari cu undiţe sau lansete, ce-şi aşteaptă răbdători capturile.
Lacul Răcăciuni: Este cel mai mare lac de acumulare artificial din jud. Bacău pe râul Siret, având o suprafaţă de 2004 ha. Este situat pe latura de est a comunei Răcăciuni, la cca 25 km sud de Bacău pe artera europeană E 85 (DN2). Din comuna Răcăciuni se merge pe DJ 252 E Răcăciuni-Pânceşti şi după încă 3 km se ajunge la lac. Aici găsiţi crap, caras, ştiucă, şalău, biban, roşioară, clean, avat şi somn, însă doar ce a mai rămas după braconajul din zonă.
Lacul Bereşti Sascut: Lac de acumulare pe cursul râului Siret, în aval de cel de la Răcăciuni, cu o suprafaţă de 1800 ha. Se poate ajunge prin localitatea Sascut, aflată la 46 km sud de Bacău pe E85. Din Sascut se trece prin satul Bereşti şi după 3-4 km se ajunge pe lac. Aici încă mai puteţi pescui crap, somn, plătică, şalău, avat, dar ca peste tot, doar din ce mai rămâne după braconaj.
Râul Siret: Siretul străbate judeţul Bacău. Cele mai căutate zone pentru cei din municipiul Bacău sunt: Traian, Furnicari, Balta Albastră, Siret. Puteţi prinde roşioară, plătică, caras, clean, biban, ştiucă, şalău şi destul de rar crap sau somn.
Râul Bistriţa: După ce străbate Carpaţii Orientali, apoi trece prin oraşele Bicaz, Piatra Neamţ, Roznov, Buhuşi şi Bacău, se varsă în Siret în apropierea Bacăului. Pe întreg cursul adăposteşte multe specii de peşti, numai bune de prins în cârlig: lostriţă, morunaş, mreană, lipan, roşioară, plătică, caras, clean, biban, oblete, babuşcă, scobar, ştiucă, şalău, păstrăv şi crap.

Ape din ţară

Lacul Izvorul Muntelui (Bicaz)

Lacul de acumulare "Izvorul Muntelui", cunoscut şi sub numele de "lacul Bicaz", este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe râurile interioare din România. Situat pe cursul superior al râului Bistriţa, lângă oraşul Bicaz, jud. Neamţ, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu acelaşi nume. Perimetrul mediu al lacului este de aproximativ 71 km. Fauna lacului este alcatuită din mreană, clean, lostriţă, scobar, moioagă, babuşcă, păstrăv indigen, păstrăv de lac şi păstrăv curcubeu, oblet, porcuşor, plătică. De altfel aici există amenajată şi o crescătorie de păstrăv (Potoci).

Lacul Vidra

Situat în judeţul Vâlcea, se întinde pe o distanţă de 9 Km, adunând apele din 86 de râuri şi pâraie de pe Lotru şi din unele bazine hidrografice vecine, precum Jieţul, Olteţul, Luncavăţul, Cerna, Bistriţa, Uria, Lotrioara. Fauna piscicolă este reprezentată de scobar, păstrăv şi boiştean.

Lacul Brădişor

Lac antropic, cu o suprafaţă de 230 ha, aflat tot în judeţul Vâlcea, între Brezoi şi Voineasa pe DN7A. Şi aici găsim scobar, păstrăv şi boiştean.

Lacul Cuejdel sau Lacul Crucii

Situat în judeţul Neamţ, este unul dintre cele mai mari lacuri de baraj natural din Europa, având o suprafaţă de aproximativ 150 ha, o adâncime medie de 10 m şi un volum de apă ce este în permanentă creştere. Barajul are 30 m înălţime şi 100 m lungime, în aval formându-se alte patru lacuri mici. Lacul Cuejdel s-a format în urma unor alunecări de teren succesive (1978-1991) pe cursul Cuejdelului, la baza Culmii Munticelu. Este rezervaţie naturală din anul 2004, prin hotărâre guvernamentală. Puteţi prinde boişteni, caras şi păstrăv.

Râul Tarcău şi afluenţii săi

Aflat în judeţul Neamţ, străbate o zonă de munte de o frumuseţe rară. Poţi pescui clean, scobar şi păstrăv. Şi pe afluenţii râului Tarcău (Brateş, Bobeica, Dumitru), se pot prinde peşti mici, numeric mai mulţi. În râul Tarcău însă, se poate prinde clean foarte mare, acesta urcând din Bistriţa (sau chiar şi scobar în primii 10 km de la confluenţă la deal). Păstrăvul în general se poate găsi dincolo de Ardeluţa.

Rezervaţia de Zimbri "Dragoş Vodă" Vânători-Neamţ

Deţine 3 iazuri: în primul se găseşte crap, caras şi biban, în al 2-lea este caras, biban şi şalău, iar în al 3-lea puteţi prinde şalau, ten, însă şi multe agăţături... Aici se plăteşte taxă pentru pescuit.

REŢETE DE MĂMĂLIGĂ PENTRU CUBULEŢ/PĂTRĂŢICĂ

Şi pentru că un pescar trebuie să ştie să facă şi o mămăliguţă bună pentru pătrăţică, vă vin în ajutor cu câteva reţete ale domnului Viorel Olteanu, care ne împărtăşea şi câteva secrete pentru reuşita mămăligii de cub:

mălaiul să nu fie vechi (amar, mucegăit, încins) şi să fie bine cernut printr-o sită deasă (secretul tăriei şi elasticităţii)
apa să fie de fântână, de ploaie sau dacă este de robinet, să fie lăsată 1-2 zile (să piardă clorul)
vasul în care se face mămăliga să fie neapărat gen tuci (din fontă), mămăliga să se fiarbă întotdeauna la foc mic, pe căldură uniformă, folosind sub ceaun o tablă cum e cea de copt vinete
odată făcută, mămăliga se păstrează într-un şervet puţin umezit, la frigider - acasă şi la umbră - pe malul apei
mămăliga tăiată se ţine într-o cutiuţă de metal, cu mălai, zahăr vanilat sau făină albă
tăierea pătrăţelelor (cuburilor) se face numai cu lama udă
întâi se taie feliile mai mari cu cuţitul foarte bine ascuţit, apoi pătrăţelele se taie cu lama
înainte de a se înfinge cârligul în pătrăţică, se mai taie odată cu lama feţele, în cazul în care s-au uscat cât de puţin
înfingerea cârligului, care e preferabil să fie rotund şi subţire, cu tija scurtă, se face pe direcţia diagonalei mari a cubului
dacă pătrăţica este tare-tare, nu uitaţi să scoateţi vârful cârligului tangent la faţa cubului, până rămâne spinul liber (dacă cubul este elastic, vârful poate rămâne ascuns).

1. Ingrediente: apă, 5 linguri arpacaş sau grâu decorticat, un vârf de scobitoare de şofran, un pliculeţ de zahăr vanilat, 3-4 picături de ulei de anason sau 1/2 linguriţă de anason râşnit, 1/4 pahar mălai Şi pentru mămăliga de arc: 3 pahare de mălai rămas din cernut, 2 linguriţe de anason nerâşnit, 2 plicuri de zahăr vanilat: Într-un vas mare (3-4 litri) se pune la fiert arpacaşul.
Separat, în vasul de tuci, aşezat pe tabla de copt vinete, la foc mic, pun un pahar de apă, un vârf de scobitoare de şofran, un pliculeţ de zahăr vanilat, 3-4 picături de ulei de anason sau 1/2 linguriţă de anason râşnit, 1/4 dintr-un pahar (acelaşi ca pentru apă) de mălai foarte bine cernut. Când apa dă în clocot, adaug celelalte 3/4 de pahar de mălai, răsturnate muşuroi. Se păstrează focul mic. Se lasă muşuroiul la fiert până se umectează înspre vârf; se taie de mai multe ori cu lama unui cuţit (pentru a pătrunde bine umezeala) şi se mai lasă câteva minute la fiert. Se amestecă bine apoi cu o lingură de lemn până se simte că toată compoziţia este destul de omogenă şi de tare. Se scoate boţul de mămăligă pe un fund de lemn la răcorit.
Se pune în tuci apa pentru mămăliga de arc, adică: 3 pahare de apă, 3 pahare de mălai rămas din cernut, 2 linguriţe de anason nerâşnit, 2 plicuri de zahăr vanilat. Apa se ia clocotită deja din vasul cu arpacaş, mălaiul se pune tot muşuroi (nu contează dacă se ia cu apa şi boabe de arpacaş, este chiar foarte bine).
Revenim la boţul de mămăligă pentru pătrăţică. Se frământă bine cât este călduţ, formând o minge care se strânge tare, tare, prin rotire într-o cârpă. Se leagă cu sfoară "mingea" şi se pune la fiert în vasul cu arpacaş, care fierbe la foc mic. Peste oală se pune capac pentru a nu se evapora apa prea repede, apa trebuind să acopere "mingea".
Se mestecă acum mămăliga de arc până cade uşor de pe făcăleţul de lemn şi se lasă la răcorit.
"Mingea" trebuie să fiarbă la foc mic peste o oră. Dacă e nevoie să se completeze apa de fiert, se va face tot cu apă clocotită. După ce a fiert, se scoate din cârpă şi se lasă la scurs în strecurătoare.
Arpacaşul, scurs la rândul lui, se poate folosi cu succes astfel: după ce se fixează mămăliga pe arc, se ia o mână de arpacaş care se presează deasupra peste aceasta. Se poate folosi chiar ca nadă când se pescuieşte la undiţă cu plută.
2. Ingrediente: o măsură apă, o măsură mălai: Se pune mălaiul muşuroi când dă apa în clocot. Se fierbe 10 minute. Se amestecă bine, se presează în tuci, se stinge focul şi se lasă tuciul pe tabla încinsă, acoperit cu un capac, încă 30 de minute.Capacul se va ridica cu grijă pentru a nu curge apa, condensată pe interiorul capacului, peste mămăligă. Se răstoarnă pe fundul de lemn şi se formează prin presări repetate până la forma unei cărămizi.
3. Ingrediente: două ceşti de apă, doi pumni de mălai cernut: Se face un terci care se fierbe bine. Se pune apoi un pumn de mălai deasupra, muşuroi. Se amestecă bine după ce a fiert şi muşuroiul. Este gata când se amestecă foarte greu. Se împarte cantitatea în două. Se pune apă la fiert. Cele două părţi se strâng foarte tare în tifon dublu. Se fierb 2 ore la foc mic. Se scurg bine de apă prin strecurătoare.
4. Ingrediente: două linguri de mălai inferior cernut bine, două linguri de făină albă, un ou (albuş i gălbenuş): Se amestecă bine toate, se frământă până se formează o turtă. Într-o oală cu apă se pune foaie de hârtie pentru copt (ca să nu se prindă de fundul oalei), şi se fierbe turtiţa, la foc mic, 30 de minute, întorcându-se din când în când. După ce a fiert, se lasă 30 de minute sub jet de apă rece, apoi la scurs, în strecurătoare.
5. Ingrediente: două linguri de mălai, două linguri de făină albă, un ou întreg: Se bate oul, se amestecă ingredientele, se adaugă mălaiul, pe urmă făina albă. Dacă amestecul e prea tare, se adaugă puţină apă ca să iasă o pastă consistentă. Într-o cratiţă se pune apă la fiert; când clocoteşte se dă focul la mic. Se umezeşte o lingură cu care se ia din compoziţie cam 2/3 de lingură, făcându-se găluşte. Se fierb 10 minute sau mai puţin, întorcându-se în apă. Când sunt fierte şi se taie uşor cu lingura, sunt albicioase. Se strecoară să nu rămână apoase, se pun pe o farfurie şi se strivesc cu furculiţa. După ce se răcesc se face cu mâna o singură găluşcă mare, pe care o formăm ca pe o cărămidă pentru a putea tăia uşor felii din ea.
6. Ingrediente: 2 1/2 măsuri de apă, o măsură de mălai: Se presară mălaiul în apa rece din tuci, pusă la fiert pe foc mic, pe o tablă. Când se formează boţul de mămăligă, se împarte în 4 cu cuţitul, fără a se amesteca, lăsând să fiarbă în continuare, 20 de minute. Se ia de pe foc şi se scurge surpusul de terci care a rămas. Se frământă cu făcăleţul toate părţile la un loc. Dacă este prea tare, se mai poate adăuga din terciul scurs. Mămăliga este fiartă când nu se mai prinde de făcăleţ. Se presează cu o lingură de lemn şi se lasă pe foc până se ridică din cauza aerului cald (pufăie). Se răstoarnă pe fundul de lemn şi se formează.

Dacă totuşi mămăliga nu vă iese şi se ambiţionează să rămână moale, păstraţi-vă calmul de pescari şi amestecaţi-o la malul apei, cu miez de pâine uşor umezit, până se întăreşte suficient. Rupeţi cocoloaşe din ea, pe care le formaţi apoi între degete ca pe nişte cubuleţe, punându-le deoparte la soare. În câteva minute se usucă şi prind o crustă suficient de tare ca să stea pe cârlig când lansaţi.

Nu-mi rămâne decât să vă doresc FIR ÎNTINS şi să aveţi parte de MAREA CAPTURĂ!